În toamna anului 1968, unii ucenici, elevi precum studenți din Viena (Austria) și scriitorul francez Roland Perrot, zis Rémi, au hotărât să înființeze o secțiune a Partidului Comunist austriac. Cu demonstrațiile lor, ocupații și alte acțiuni, ei au devenit în scurt timp prea rebeli pentru PC. Au demisionat în toamna anului 1969 și au fondat grupul Spartakus în vara anului 1970. Printre altele, ei au făcut campanie pentru tinerii aflați la marginea societății, de exemplu în centrele de îngrijire.
Spartakus a devenit în scurt timp centrul agitației antiteroriste a vremii, care a fost folosită pentru a izola stânga radicală. Ei s-au sustras acestei amenințări amenințare prin unirea forțelor cu Hydra din Basel (Elveția).
Hydra a fost fondată la Basel în timpul mișcării din 1968. Organizația era formată în principal din ucenici și era de stânga din punct de vedere politic, radical democratică și foarte pragmatică. Tinerii au militat pentru drepturile ucenicilor prin acțiuni concrete, dar și împotriva xenofobiei politicile xenofobe, cum ar fi „inițiativa Schwarzenbach” sau împotriva comerțului și a consumului de droguri emergente.
Împreună, aceste două grupuri au decis în 1973 să înființeze așezăminte de pionierat pentru o viață solidară, în centrele abandonate în zone montane abandonate din țări europene.
Cele mai remarcabile campanii inițiate și realizate de cooperativele Longo maï:
1973 – 1979
- 1973 – 74 Campania pentru locuri gratuite pentru refugiații chilieni, Elveția și Austria
- 1977 Delegația de investigare a încălcării drepturilor minorității slovene din Carintia, Austria
- 1978 Solidaritate cu refugiații din războiul civil din Nicaragua
1980 – 1989
- 1983 Înființarea C.E.D.R.I., Comitetul European pentru Apărarea Refugiaților și a Lucrătorilor Imigranți (Comité Européen pour la Défense des Réfugies et Immigrés), numeroase campanii la nivel european în acest context. Organizarea de întâlniri anuale de lucru în rețea în cadrul cooperativei Longo maï
din Limans (F). - 1984 Campanie la nivel european pentru eliberarea lui Otelo de Carvalho.
- 1987 Înființarea Federației Europene a Radiourilor Libere (Fédération Européenne des Radios Libres), F.E.R.L., crearea de rețele cu alte radiouri comunitare
- 1989 Manifest pentru un Forum Civic Europeni, apel la crearea unei rețele de cetățeni între Est și Vest, 1990 Masă rotundă la Berlin pe tema „Care Germania în care Europa?” 1993 Simpozion internațional privind „Deznaționalizarea agriculturii în Europa de Est” Seelow, Brandenburg, Germania. Întâlnire de
lucru în rețea în cadrul cooperativei Limans.
1990 – 1999
- 1992 Înființarea unui „Forum iugoslav” ca inițiativă cetățenească împotriva războiului. Implicare în mass-media, drepturile omului și ale minorităților, obiecția de conștiință, refugiați, biserici și comunități. Ulterior: fondarea AIM (Alternativa Informativna Mreza), o rețea mediatică de jurnaliști critici din Balcani și fondarea campaniei „Comunități împreună – Cauzele comunelor, Elveția”.
- Schimbul cu regiunea Transcarpatia inițiat de Longo maï duce la fondarea asociației „NeSTU” (Network Switzerland Transcarpathia/Ucraina).
Din anul 2000
- Campanie de solidaritate cu lucrătorii agricoli exploatați în plantațiile de legume și căpșuni din Andaluzia. Ulterior, campanii în mai multe țări pe tema exploatării muncii migranților în agricultura industrială din Europa.
- Campanii de conservare a agriculturii țărănești și de sensibilizare a mișcărilor țărănești din întreaga lume.
Longo maï este o mișcare care lucrează la schimbarea socială, iar donațiile ne ajută să rămânem activi. Susținătorii aduc idei pentru Longo maï, iar noi aducem idei practice în societate. De exemplu, lucrăm la revitalizarea regiunilor periferice, care, altfel, sunt folosite în principal pentru turism. Sau să dezvoltăm forme de muncă semnificative pentru tinerii care nu au un loc sau nu doresc să aibă un loc în societatea actuală. De asemenea, ele permit activitatea noastră politică, cu care ne angajăm în dialog cu societatea. Putem întreprinde acțiuni puternice care să fie comunicabile și să integreze oamenii. – Longo maï este o operă de artă totală care reunește mai multe opinii politice și face diferența împreună.
Încă din prima zi, nu a existat niciun salariu pentru oamenii care lucrează la Longo maï, cu atât mai puțin bani ca stimulent sau recompensă pentru o anumită realizare. Oricum, munca salariată este o invenție recentă. În trecut, doar anumite sectoare individuale, cum ar fi munca de mercenariat, erau remunerate cu bani, în timp ce astăzi munca salariată este generalizată. Pentru mulți oameni, munca în sine nu mai are niciun sens. Noi suntem o antiteză conștientă la anonimizarea muncii și experimentăm de 40 de ani că oamenii de aici au idei bune, realizează lucruri extraordinare și lucrează cu multă energie pentru comunitate.
În Longo maï, siguranța existenței economice este independentă de performanță, dar acest lucru merge mână în mână cu conștientizarea faptului că trebuie să creăm împreună baza existenței noastre. În plus, munca în cadrul grupului este adesea distractivă și variată. În plus, în Longo maï trăiesc oameni care vor să schimbe lumea. Conduși de convingerea că construiesc o alternativă, aceștia fac eforturi mari. Există o legătură reală cu munca aici. Nu dispare pur și simplu în „cutia neagră” a societății, ci atunci când plantezi o cultură, ai grijă de ea, o recoltezi, o prelucrezi și vezi oamenii pe care îi placi cum o mănâncă. Acesta este opusul muncii înstrăinate.
Producția agricolă are o mare importanță în economia Longo maï-ului. Obiectivul este de a fi cât mai autosuficiență pe cât posibil. Solul este proprietate comună și nu poate fi privatizat. Longo maï se opune preluării agriculturii de către de către industria agricolă. În loc de monocultură, cu utilizarea utilajelor de înaltă tehnologie, a semințelor și a produselor chimice performante chimice pentru a genera cât mai mulți bani, Longo maï, cu sistemul său de agricultură de grup, favorizează diversitatea culturilor, tehnologia controlabilă și conservarea resurselor naturale.
Viața în cooperativa Longo maï a fost caracterizată de comunitate. O varietate de sisteme democratice de bază procese democratice de bază determină viața de zi cu zi în cadrul cooperativei.
Structurile sunt informale și pot fi examinate cu atenție. Nu există voturi la Longo maï, toate activitățile sunt activitățile sunt stabilite de comun acord de către membri și decise prin consens. Un comitet important este cel al adunarea generală periodică. Numeroase domenii de activitate sunt coordonate în cadrul unor grupuri de lucru și comisii.
Anual au loc două reuniuni inter-cooperative pentru a promova în fiecare an au loc două reuniuni inter-cooperative. Autoorganizare, responsabilitate personală și cooperare și acordurile reciproce sunt o parte importantă a vieții în Longo maï. în Longo maï. Toată lumea este încurajată să participe. Nu există o administrație centrală sau o conducere centrală care să emită directive.
În Longo maï, este clar pentru toată lumea că toate fermele (sau, mai bine, sucursalele?) trebuie să rămână deschise. Primirea, educația și împărtășirea fac parte din rațiunea de a fi a Longo maï, împreună cu solidaritatea și speranța de a schimba lumea. Dacă autogestionarea și căutarea consensului vor fi fezabile pentru câteva sute de persoane în nenumărate sucursale este mai puțin sigur. Rămânând deschise și primitoare, pentru a le da celorlalți dorința de a demara propriile proiecte și, în același timp, pentru a-și da mijloacele de a-i ajuta pe alții să înființeze și să își realizeze planurile.
Și de ce nu Longo maï ca o școală sau universitate de autogestionare, de viață în grup, de păstrare sau reabilitare a unor meserii tradiționale, de utopie? Locuri în care să se studieze și să se facă cunoscute nenumăratele lupte (lupte de rezistență) și revolte care au însoțit istoria omenirii?
În Longo maï este aproape o obligație să te interesezi de problemele lumii, iar acest lucru a avut diferite interpretări de-a lungul anilor: apărarea refugiaților și a lucrătorilor migranți, a celor marginalizați, a celor exploatați și marginalizați, apărarea biodiversității, dreptul de a cultiva propriile semințe. Au existat și încă există numeroase campanii în favoarea agriculturii la scară mică și împotriva agrobusinessului industrial, de fiecare dată cu
aliați și complici din cele mai diverse straturi sociale.
Am vrut să schimbăm lumea, ea se schimbă rapid, perturbarea mediului și a țesutului social este palpabilă, iar minireacția educativă sau acțiunea prin exemplu va fi insuficientă în fața provocărilor care ne așteaptă. Naționalismul din ce în ce mai beligerant, xenofobia, prezența urâtă a rasismului și antisemitismului, etichetarea străinilor, în special a romanilor, ne reamintesc că, în cazul unei „crize” în curs, reflexele agresive, fuga în identitatea națională (izolaționism?) și demonizarea „celuilalt” au provocat întotdeauna dezastre majore. Longo maï nu este
o insulă protejată, Longo maï este în lumea de astăzi și lumea este într-o situație proastă. Toate acestea vor afecta viitorul acestei frumoase povești care încă se mai desfășoară.
Longo maï are sens doar dacă îi inspiră pe alții, dacă îi ajută pe ceilalți să gândească planuri cât mai departe și să construiască moduri diferite de viață pentru a rezista buldozerului globalizării și pentru a continua să joace boabe de nisip în roțile mașinii.